De ce plângi și cum apare senzația nodului în gât

Ți se întâmplă de multe ori. Te uiți la un film, urmează câteva scene sau replici care te emoționează și simți cum se instalează un nod în gât, care îți îngreunează respirația. Apoi, curg lacrimile.

Nodul în gât are o explicație destul de ușoară în comparație cu plânsul. Sentimentul este rezultatul unei „bătălii” dintre părțile opuse ale mușchilor atașați la glottis (deschiderea dintre corzile vocale). Această luptă apare atunci când ești trist sau îți ții respirația ca să eviți plânsul.

Există doar două sisteme nervoase autonome în organism: simpatic și parasimpatic. Când începi să te simți supărat, corpul tău stimulează sistemul nervos simpatic prin intermediul axei HPA. Această axă implică o legătură între hipotalamus, glanda pituitară și glandele suprarenale. Acesta va elibera hormoni în fluxul sanguin, provocând creșterea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și a metabolismului. Apoi simți că ai nevoie de mai mult oxigen.

Corpul tău răspunde la aceasta condiție simpatică prin deschiderea glottei prin mușchii posteriori crioaryteniod și thyroarytenoid. Rezultatul este o deschidere mai mare pentru ca oxigenul să intre în plămâni. Atunci când încerci să înghiți sau să-ți ții respirația pentru a evita plânsul, mușchii laterali cricoarytenoid, aryepiglottic și tiroeigiglotice se strâng, încercând să îți închidă glottisul. Aceste forțe opuse provoacă senzația unui nod în gât.

Plânsul, sau mai precis vărsarea lacrimilor, ca răspuns la un stimulent emoțional este o senzație mult mai complexă. Lacrimile sunt produse de glandele lacrimale situate pe partea exterioara a orbitei. În funcție de tipul stimulului, glandele produc trei lacrimi diferite.

Primul tip de lacrimi sunt lacrimile bazale. Ele se eliberează de fiecare dată când clipești și previn uscarea ochilor sau depozitarea prafului.

Al doilea tip sunt lacrimile reflexe. Ele sunt eliberate ca răspuns la un iritant, ca atunci când tai ceapă. Aceste doua tipuri de lacrimi sunt compuse din aproape aceleași elemente – apă, sare, potasiu, lipidele și lizozima antibacteriana.

Lacrimile emoționale sunt diferite. Nu pare să existe un consens în rândul cercetătorilor cu privire la cum au apărut acestea. Totuși, avem unele indicii despre originea lor. De exemplu, ele conțin hormoni ca ACTH (hormonul adrenocorticotropin) și prolactină, 20-25% mai multe grupuri de proteine ​​și de 30 de ori mai mult mangan decât lacrimile normale.

ACTH este hormonul eliberat de axa HPA. Prolactina crește ca răspuns la stres. Manganul ajută să îți reglezi starea de spirit, iar cei care sunt în permanență deprimați vor avea de obicei niveluri mai înalte în fluxul sanguin.